Bastionul Croitorilor

(articol scris in 2009-03-25)

Bastionul Croitorilor (în maghiară Bethlen bástyája, alternativ Szabók bástyája, în trad. "Bastionul Bethlen" sau "Bastionul Croitorilor") este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din Vechea Cetate a Clujului şi care s-a păstrat intact până în zilele noastre. A fost finanţat de breasla croitorilor din Cluj. Fiecare bastion (turn) al zidului medieval de apărare a fost finanţat de altă breaslă (croitori, cizmari, tâmplari, săpunari, rotari, olari, zidari, curelari etc).

Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul XV (este amintit deja în anul 1475). Între anii 1627-1629, în perioada principelui Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit, ajungând la forma actuală.

Este construit din piatră fălţuită zidurile masive păstrând încă lăcaşurile de tragere. Spre nord, lipit de el, se mai păstrează încă o bucată din zidul de piatră cu creneluri şi drumul de strajă pe zid. A fost denumit dupa breasla croitorilor din Cluj care l-a întreţinut şi a avut obligaţia pazei oraşului în acel punct, fiind singurul bastion al cetăţii vechi care s-a păstrat integral. După bătălia de la Mirăslău, Baba Novac şi preotul Saski au fost prinşi, torturaţi şi executaţi în cetatea Clujului de către nobilii transilvăneni. În apropierea bastionului a fost expus, în 1601, trupul tras în ţeapă al lui Baba Novac, general al lui Mihai Viteazul.

În amintirea lui Baba Novac a fost ridicată în 1975 o statuie, operă a sculptorului Virgil Fulicea. Bastionul a fost restaurat în anul 1924 şi transformat în muzeu de către Comisiunea Monumentelor Istorice, o altă restaurare având loc în 1959. În ultimele decenii bastionul a fost lăsat în paragină deşi au existat intenţii declarate din partea reprezentanţilor municipalităţii de a folosi potenţialul turistic al acestuia.

În prezent el se află in curs de restaurare, urmând să găzduiască Centrul de cultură urbană, care va cuprinde o cafenea literară la subsol, o sală de conferinţe la etajul I şi o bibliotecă la etajul II.

Sursa: Wikipedia